Starea materială a culturii în România anului 1902 - Tinerii Clasici
42165
wp-singular,post-template-default,single,single-post,postid-42165,single-format-standard,wp-theme-cabin,wp-child-theme-cabin-child,cabin-core-1.2,select-child-theme-ver-1.0.1,select-theme-ver-3.5,ajax_fade,page_not_loaded,,smooth_scroll,wpb-js-composer js-comp-ver-7.3,vc_responsive

Starea materială a culturii în România anului 1902

 

Articolul se numește „Ne-au întrecut sîrbiĭ” și a fost publicat în ziarul Adevărul din 27 mai 1902. Îl redăm aici în forma nealterată în care a fost publicat la acea vreme.


 

Un prieten al nostru ne-a oferit traducerea unuĭ roman de moravurĭ sîrbesc, pe care e probabil că-l vom publica în foileton. Această traducere e întovărăşită de o prefaţă a căreia citire ne-a provocat ca un fel de desnădejde. lată, în adevăr, ce-am găsit, între altele, în această prefaţă.

 

Există în Serbia o „societate pentru tipăriturĭ de cărţĭ“, fondată la 1892 şi prezidată pîna astăzi de d. Stoian Novacovici, un istoric sîrb de valoare, fost prim-ministru plenipotenţiar la Constantinopole şi Petersburg. Această societate publică toate scrierile de valoare sîrbeşti, precum şĭ pe cele străine în traducţie. Pînă acum s’au publicat nenumărate scrierĭ. Costul unuĭ volum e de 50 de banĭ. Societatea posedă 100,000 (o sută de miĭ de abonaţĭ), maĭ mult de cîţĭ cititorĭ au împreună toate ziarele şi revistele sîrbeştĭ!

 

Scriitorii sîrbĭ de valoare găsesc la această societate remunerarea cu prisos a talentuluĭ şi a munceĭ lor. Da aceea se şi observă acolo o mişcare literară din cele maĭ frumoase. De succesul moral nicĭ nu maĭ vorbim cînd o operă e citită de 100,000 de abonaţĭ.

 

Cum vă pare treaba asta? Nu o așa că e dezolant cînd ne gîndim în ce hal sîntem noĭ în această privinţă, noi „Belgia” şi „facla“ Orientuluĭ?

 

Bulgaria are maĭ mulţĭ ştiutorĭ de carte ca Romînia, şcolĭ rurale maĭ serioase şi maĭ numeroase; Serbia posedă o societate pentru tipăriturĭ de cărţĭ cu 100.000 de abonaţĭ. Faptele acestea sînt zdrobitoare pentru aceĭ în mîna cărora a stat conducerea intelectuală, politică şi morală a poporuluĭ şi a ţăreĭ romîneştĭ!

 


 

Articol editat și pregătit pentru republicare de Anand-Sergiu Donca.

 

 

Sursă foto: Granger Art on Demand

 

 

Despre autor

Nu sunt comentarii

Scrie un comentariu