Recenzie de carte: „Lecțiile Istoriei. Studii despre 5000 de ani de istorie, cultură și civilizație umană”, de Will și Ariel Durant, traducere de Corina Dobrotă, editura Litera, București, 2020. În compendiul de studii adunate de către soții Durant sunt vizibile curiozitatea, dar și obiectivitatea științifică a...
Citește
Ştefan Paraschiv în dialog cu prof. univ. dr. Nicolae Popa. Ultimul interviu (partea I - Partea generală) In memoriam Hăituit de mediocritate şi de impostură, convins că temeiurile unei existenţe trebuie descântate meşteşugit de sacerdoţi blagosloviţi de rana înţelegerii, am căutat să-l aflu încă de când am...
Citește
Începând cu epoca modernă, unul dintre procesele semnificative al istoriei românești a fost fluxul și refluxul țăranilor între sat și oraș. În perioada interbelică s-a fixat „idealul tipul” țăranului moromețian, studiat de Școala Sociologică de la București, înființată de Dimitrie Gusti, și prezent în literatura...
Citește
Introducere Vă invit, dragi cititori, să medităm puțin la felul în care cinstim memoria înaintașilor noștri de seamă. Să ne gândim, fiecare în parte, la formele de promovare (detest acest cuvânt) ale marilor personalități; care este criteriul după care socotim o anumită aducere-aminte a fi bună...
Citește
Kyle era înghițit cu totul de jocul de pe telefon, așa că am întrebat-o pe mama lui: „De cât timp se plânge de dureri de burtă”. Femeia mi-a răspuns: „cred că de vreo două sau trei zile.” „Taci din gură, mamă. Habar n-ai de ce vorbești”,...
Citește
Introducere În concepția creștin-ortodoxă, rațiunea și credința sunt complementare, cele două aflându-se într-un echilibru perfect. Astfel, rațiunea se întregește prin credință și, invers, credința se împlinește prin rațiune. Dacă rațiunea își prelungește „vederea” dincolo de limitele sale inerente prin intermediul credinței, credința, la rândul ei, devine...
Citește
Dacă e adevărat, așa cum spunea Carl Schmitt, că toate conceptele semnificative ale teoriei moderne a statului nu sunt altceva decât concepte teologice golite de conținutul lor propriu-zis teologic (sau secularizate) [1], în cazul multiculturalismului ideea poate fi dusă mai departe și putem ajunge în...
Citește
Articol-manifest pentru Tinerii Clasici Despre-un prim aspect al dramei îndoielilor cugetătorului voitor de bine față de iraționalitatea vieții contemporane, pornită totuși spre un chip nou de credință și creație, și despre rostul acestui cugetător față de forțele ce simbolizează revărsarea naturii peste hieraticele monumente ale culturii. Ca...
Citește
Totul începe cu o implicaţie, implicaţia Legii. Crimă, deci pedeapsă. Dar relaţia exterioară este nemijlocit răsturnată de cea interioară. Implicaţia Legii ascunde implicaţia Graţiei: Căinţă, deci iertare. Cartea despre pedeapsă vorbeşte mai degrabă despre iertare. Nu despre monstruozitatea cinismului, ci despre umanitatea inimii; nu despre...
Citește
Umberto Eco abordează în cartea sa, Limitele interpretării, forma trihotomică a teoriei intenționaliste de la care pornește problematica sensului textual: intentio operis, intentio auctoris și intentio lectoris. Din această teorie tripartită, ne interesează în continuare conceptul de intentio auctoris care ar însemna intenția pe care...
Citește