Diana-Maria Biciușcă este licențiată a Facultății de Litere și absolventă a Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În prezent, urmează programul de master Literatură universală și comparată la Facultatea de Litere a aceleiași universități. De asemenea, este directorul Departamentului Publicistic al asociației „Tinerii Clasici”.
Latura artistică și-a dezvoltat-o în cadrul recitalurilor de poezie, a teatrului de improvizație și a coralei în care a activat, participând la concursuri naționale și internaționale. Se apleacă cu pasiune asupra filosofiei și teoriei generale a dreptului, operei dostoievskiene, antropologiei culturale, literaturii filocalice, scrierilor unor gânditori și poeți români, precum: Mihai Eminescu, Radu Gyr, Constantin Noica, Petre Țuțea, Mircea Eliade, Nichifor Crainic.
Începând cu revista liceului își împărtășește gândurile în diverse forme, versuri sau proză, dorind să invite pe ceilalți la dialog, la întrebări sau la tăceri.
Umberto Eco abordează în cartea sa, Limitele interpretării, forma trihotomică a teoriei intenționaliste de la care pornește problematica sensului textual: intentio operis, intentio auctoris și intentio lectoris. Din această teorie…
Fiodor Mihailovici Dostoievski mărturisește în epistolele sale, după cum ne arată istoricul literar Henry Troyat în studiul său care poartă numele scriitorului rus, Dostoievski, că ideea directoare de la care…
Cuvântul „utopie” este aproape unic în lexicul nostru; în ultima vreme, a devenit sinonim cu antonimul său. Cu alte cuvinte, două cuvinte așezate ca niște coloane integre, s-au răsturnat unul…