1. Spaţiul şi timpul ca elemente ireductibile ale subiectivităţii Unul din elementele care constituie fundamentul pe care se înalţă Critica raţiunii pure este distincţia ireductibilă dintre sensibilitate şi intelect, care întemeiază două noi ştiinţe transcendentale: Estetica transcendentală ca ştiinţă a regulilor sensibilităţii şi Logica transcendentală ca...
Citește
Am mai rămas un cerc foarte restrâns de iubitori pasionați ai poeziei autentice. Aș vrea s'o revăd înscăunată în domnia ce i se cuvine; aș vrea s'o văd redobândindu-și sceptrul de foc și – cenușereasă uitată pe-o vatră străină – aș vrea să știu că...
Citește
Totul începe cu o implicaţie, implicaţia Legii. Crimă, deci pedeapsă. Dar relaţia exterioară este nemijlocit răsturnată de cea interioară. Implicaţia Legii ascunde implicaţia Graţiei: Căinţă, deci iertare. Cartea despre pedeapsă vorbeşte mai degrabă despre iertare. Nu despre monstruozitatea cinismului, ci despre umanitatea inimii; nu despre...
Citește
Umberto Eco abordează în cartea sa, Limitele interpretării, forma trihotomică a teoriei intenționaliste de la care pornește problematica sensului textual: intentio operis, intentio auctoris și intentio lectoris. Din această teorie tripartită, ne interesează în continuare conceptul de intentio auctoris care ar însemna intenția pe care...
Citește
Fenomenologia spiritului a lui Hegel reprezintă fără îndoială momentul în care problema învierii ajunge în centrul metafizicii. Căci spiritul poate fi fenomenologic numai în măsura în care învierea străbate natura și mai ales timpul. Timpul primar este ceea ce Kant numește das reine Nachainander, adică „purul fapt...
Citește
Fiodor Mihailovici Dostoievski mărturisește în epistolele sale, după cum ne arată istoricul literar Henry Troyat în studiul său care poartă numele scriitorului rus, Dostoievski, că ideea directoare de la care pornește creația unei opere este esențială, iar secundară este forma, fie ea roman, epistolă, nuvelă,...
Citește
În mentalul colectiv, mai cu seamă în generația părinților și bunicilor noștri, stăruiește un puternic sentiment de dispreț (de diferite intensități) pentru disciplinele umaniste. Multă vreme am încercat să-i găsesc originile, studiindu-i formele de manifestare. Foarte mulți tineri cu vocație umanistă nu ajung să aprofundeze...
Citește
Cuvântul „utopie” este aproape unic în lexicul nostru; în ultima vreme, a devenit sinonim cu antonimul său. Cu alte cuvinte, două cuvinte așezate ca niște coloane integre, s-au răsturnat unul în celălalt, aducând cu sine utilitatea lor distinctă. Există o mare ironie aici, însă nu...
Citește