Arhive Litere & Filosofie - Tinerii Clasici
-1
archive,category,category-litere_filosofie,category-75,cabin-core-1.2,select-child-theme-ver-1.0.1,select-theme-ver-3.5,ajax_fade,page_not_loaded,,smooth_scroll,wpb-js-composer js-comp-ver-7.3,vc_responsive

Forma mefistofelică a timpului kantian

1. Spaţiul şi timpul ca elemente ireductibile ale subiectivităţii   Unul din elementele care constituie fundamentul pe care se înalţă Critica raţiunii pure este distincţia ireductibilă dintre sensibilitate şi intelect, care întemeiază două noi ştiinţe transcendentale: Estetica transcendentală ca ştiinţă a regulilor sensibilităţii şi Logica transcendentală ca...

Citește

Crimă și pedeapsă. O interpretare arhitectonică

Totul începe cu o implicaţie, implicaţia Legii. Crimă, deci pedeapsă. Dar relaţia exterioară este nemijlocit răsturnată de cea interioară. Implicaţia Legii ascunde implicaţia Graţiei: Căinţă, deci iertare. Cartea despre pedeapsă vorbeşte mai degrabă despre iertare. Nu despre monstruozitatea cinismului, ci despre umanitatea inimii; nu despre...

Citește

Prințul Mîșkin între Don Quijote și Imago Christi din perspectiva intertextualității

Umberto Eco abordează în cartea sa, Limitele interpretării, forma trihotomică a teoriei intenționaliste de la care pornește problematica sensului textual: intentio operis, intentio auctoris și intentio lectoris. Din această teorie tripartită, ne interesează în continuare conceptul de intentio auctoris care ar însemna intenția pe care...

Citește

Perspectiva filocalică asupra frumuseții și asupra iubirii în romanul dostoievskian Idiotul

Fiodor Mihailovici Dostoievski mărturisește în epistolele sale, după cum ne arată istoricul literar Henry Troyat în studiul său care poartă numele scriitorului rus, Dostoievski, că ideea directoare de la care pornește creația unei opere este esențială, iar secundară este forma, fie ea roman, epistolă, nuvelă,...

Citește

„Ce facultate-i aia? Ce meserie îți dă?” sau despre războiul împotriva umanioarelor

În mentalul colectiv, mai cu seamă în generația părinților și bunicilor noștri, stăruiește un puternic sentiment de dispreț (de diferite intensități) pentru disciplinele umaniste. Multă vreme am încercat să-i găsesc originile, studiindu-i formele de manifestare. Foarte mulți tineri cu vocație umanistă nu ajung să aprofundeze...

Citește